Factori declanșatori
Animație factori declanșatori migrenă
Factorii declanșatori ai migrenei
Factorii declanșatori sunt foarte individuali și chiar și cei mai comuni pot să nu vă fie deloc dăunători.
Vorbim despre „pragul de migrenă”! Când o persoană acumulează unul sau mai mulți factori declanșatori posibili pe parcursul zilei, aceasta poate duce la depășirea pragului și la declanșarea unei migrene.
Astfel, o zi stresantă la serviciu ar putea însemna că nu vă hidratați corespunzător, că mâncați neregulat și că paharul de vin roșu pe care îl beți pentru a vă relaxa când ajungeți acasă vă poate face să depășiți „pragul migrenei” și să se declanșeze un atac. O reevaluare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, adoptarea unui stil de viață mai sănătos, căutarea unor tehnici de reducere a stresului și exerciții fizice regulate ar putea avea rezultate bune în ceea ce privește reducerea migrenelor pe termen lung.
Stimulii pot provoca o durere de cap
Stimuli interni sau externi specifici provoacă uneori o durere de cap. Aceștia se numesc factori declanșatori și, dacă pot fi identificați, evitarea lor reprezintă un control valoros al migrenei.
Ținerea unui jurnal al simptomelor care să includă ceea ce mâncați, ciclul menstrual, activitățile și schimbările de mediu sau de vreme este un instrument valoros pentru identificarea factorilor declanșatori. Depistarea unui tipar și apoi evitarea factorilor declanșatori poate ajuta la menținerea durerii la distanță.
Există șase categorii generale ale acestor factori declanșatori, explicate în această pagină.
Creierul sensibil și declanșatorii de migrene
Dr. Michael Teixido, un neurolog din Delaware și vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Migrenă, a fost unul dintre primii specialiști care au descris modul în care creierul persoanelor cu migrene este hipersensibil. Pragul de sensibilitate fiind mai jos, orice variații duc la decanșarea unui atac de migrenă: lumina puternică, mirosurile, prea puțin somn sau prea mult, prea mult stress sau o relaxare bruscă (ex. o primă zi de concediu) etc.
El vorbește, de asemenea, despre modul în care diferitele tipuri de declanșatori ai migrenei acționează pentru a provoca un atac de migrenă.
Alimente
Evitarea anumitor alimente poate fi un tratament valoros pentru unele persoane cu migrenă. Mai puțin de 30% dintre persoanele cu migrenă au simptomele declanșate de alimente.
Pentru a fi considerat un declanșator al migrenei, alimentul trebuie să declanșeze simptomele legate de migrenă în termen de 24 de ore de la momentul în care este consumat și trebuie să facă acest lucru mai mult de jumătate din timpul în care este consumat.
Declanșatori alimentari comuni
Următoarele alimente pot declanșa migrenele:
- Alcoolul: În special lichiorurile fermentate: vin roșu și șampanie (histamină, tiramină), cafea, ceai, băuturile acidulate, ciocolată (cofeină), lemn dulce.
- Tiramina: Un aminoacid, care se găsește în vinul roșu, brânza maturată, peștele afumat, ficatul de pui, smochinele și unele tipuri de fasole. Brânza tare sau maturată, în special cheddar. Fasole păstăi, linte, mazăre.
- Nitrați: Carnea maturată, inclusiv hot dog, șuncă, jambon, salam, cârnați, pepperoni. Alimente fermentate, afumate sau murate: murături, hering murat și alți pești, măsline, ficat sau pateu de pui.
- Glutamat monosodic (MSG): Un potențiator de aromă care se găsește adesea în alimentele din restaurantele chinezești – mâncare chinezească, sos de soia, carne frăgezită, sare asezonată.
- Cofeină: Cafea, ciocolată, ceai, băuturi carbogazoase. Acesta este un declanșator controversat. Cofeina poate fi un declanșator la unele persoane cu migrenă și o ușurare pentru altele.
- Fenilalanina: Conține alimente și băuturi. Nuci, inclusiv untul de arahide. Toate semințele. Unele fructe, cum ar fi avocado, prune roșii, papaya și citrice, fructe uscate, cum ar fi stafide, curmale, caise, smochine conservate, ceapă, produse lactate, ouă, grâu, produse proaspăt coapte ce utilizează drojdie.
Dieta de eliminare
Să eliminați toate aceste alimente din dieta dumneavoastră nu este realist. În schimb, există abordări care pot fi luate în considerare. Dacă credeți că oricare dintre aceste alimente vă provoacă migrenele, încercați să eliminați din alimentație unul sau mai multe dintre produsele de pe această listă timp de două săptămâni și apoi reintroduceți-le pe rând. Țineți un jurnal și, atunci când numărul simptomelor crește după ce ați consumat anumite alimente, puteți presupune că acest aliment este un declanșator al migrenelor. Acest produs alimentar poate fi apoi evitat. Adesea, substanțele chimice folosite pentru a conserva alimentele sunt cele care irită sistemul nervos.
Limitați: roșiile, ceapa, portocalele, grepfrutul, mandarinele, lămâile, limetele, bananele, iaurtul cu lapte degresat (1/2 cană pe zi) și băuturile cu cofeină.
Testarea alergiilor alimentare
Deși nu este necesar să aveți o reacție alergică (o reacție a sistemului imunitar) la un aliment, o alergie alimentară este un alt posibil declanșator. De asemenea, este posibil să doriți să luați în considerare testarea alergiilor alimentare pentru a determina sensibilitățile sau factorii declanșatori specifici.
Cofeina
Cofeina este un aliment utilizat frecvent, care crește vigilența, reduce oboseala și îmbunătățește coordonarea musculară. De asemenea, cafeina poate acționa ca un analgezic, comparabil cu paracetamolul.
Cofeina ajută organismul să absoarbă mai repede medicamentele pentru durerile de cap, aducând o ameliorare mai rapidă și face ca analgezicele să funcționeze mai bine. Persoanele cu migrene raportează adesea că o ceașcă de cafea tare poate opri unele atacuri.
În timp ce consumul ocazional de cofeină are efecte benefice, prea multă cofeină poate fi prea stimulantă și poate provoca anxietate, probleme de somn, contracții musculare sau dureri abdominale. De asemenea, utilizarea frecventă reduce efectele sale pozitive. Atunci când nu este consumată, apare o durere de cap neplăcută, cunoscută sub denumirea de sevraj: oboseală, pierderea concentrării și greață. Dependența de cofeină poate apărea după doar 7 zile de expunere. Cu un consum de 100 mg pe zi se pot evita simptomele de sevraj.
Pacienții cu cefalee cronică sunt mult mai predispuși să folosească zilnic cafeină alimentară și/sau să prefere medicamente pentru cefalee care conțin cafeină. Mai mult, persoanele care se confruntă ocazional cu crize de migrenă prezintă un risc mai mare de a dezvolta cefalee cronică zilnică atunci când consumă cafeină zilnic. Această asociere este deosebit de întâlnită în cazul femeilor tinere – un grup care prezintă deja un risc mai mare de migrenă.
Cofeina nu ar trebui să fie folosită pentru a vă controla durerea de cap mai mult de 2 zile pe săptămână. Eliminarea sau reducerea cofeinei din alimentația proprie trebuie să se realizeze treptat, pe parcursul a zile, chiar săptămâni. Alte analgezice folosite în exces trebuie, de asemenea, eliminate și acesta este un moment bun pentru a adăuga o măsură preventivă mai puțin dăunătoare.
Dieta fără gluten
Persoanele care suferă de migrene au un risc mai mare de boală celiacă decât populația generală.
Unele persoane cu migrenă care urmează o dietă fără gluten au observat o reducere semnificativă a simptomelor, dar această abordare nu funcționează pentru toată lumea.
Deshidratarea
A nu fi hidratat în mod adecvat este adesea un declanșator comun al migrenelor.
Beți apă în mod regulat pe parcursul zilei și asigurați-vă că vă rehidratați în mod adecvat după ce faceți exerciții fizice sau consumați alcool.
Pauze lungi între mese
Cel mai frecvent declanșator al migrenei nu este ceea ce mănâncă fiecare dintre noi, ci frecvența cu care mâncăm.
Pauzele lungi între mese nu sunt bune pentru creier. Este indicat să ai la îndemână gustări sănătoase pe parcursul zilei, cum ar fi migdalele, care sunt bogate în magneziu, ceea ce poate ajuta la prevenirea migrenelor.
Nu sări peste mese și, dacă te trezești cu dureri de cap, încearcă să mânânci o mică gustare și să bei puțină apă!